Poate că nu e mare lucru, dar pentru mine înseamnă enorm.
Am început să scriu la vârsta de cincisprezece ani. Desigur, era o poveste de dragoste inocentă. Nici măcar nu-mi aduc aminte dacă eram sau nu îndrăgostită de vreun băiat la vremea aceea. Îmi plăcea pur și simplu să inventez povești și, la un moment dat, am așternut pe hârtie cuvânt după cuvânt, până când s-au adunat rânduri și pagini și așa a apărut nuvela.
De atunci, n-am mai scris nimic timp de foarte mulți ani, până nu demult. Mi-am redescoperit pasiunea recent și pentru o perioadă m-am bucurat de ea în secret. Când am pus din nou creionul pe hârtie, nu m-am mai oprit.
Să reîncep să scriu este cea mai bună alegere pe care am putut s-o fac în acest sens. Dintotdeauna am iubit să citesc, nu este un secret pentru cei care mă cunosc că ador cărțile. Însă scrisul mă transpune într-o cu totul altă lume. E fantastic!
La început, nici nu mi-a trecut prin cap să public. Scrisesem deja trei povești când am luat decizia de a pregăti manuscrisele pentru tipar. Eram convinsă că ce a fost mai greu a trecut. Și acum îmi vine să râd când mă gândesc la cât de simplu am crezut că va fi să ajung să țin în mâini propria carte. N-am ajuns acolo. Pentru moment, ebook-ul este varianta în care este disponibilă cartea. Iar asta, după mai bine de patru ani de când am scris pe foaie Capitolul 1…
Toate încercările și emoțiile pe care le-am trăit în această perioadă au făcut să treacă timpul parcă prea repede, dar într-un mod plăcut. Am învățat lucruri extraordinare, am trăit momente interesante, am cunoscut oameni noi, am crescut, m-am dezvoltat și am acumulat experiență.
Am reușit ceva la care, până nu demult, nici nu visam. Tocmai de aceea… It is a big deal for me!